că şi-a pierdut iremediabil ziua.

Săptămâni mai târziu ne-am întâlnit la o cafea, doar Rosalie şi eu. Fără Corrine, fără Kevin. Am realizat că amândouă trăisem în umbra deciziilor altora, numite adesea „din grijă” sau „din iubire”. Kevin a sunat de zeci de ori; nu am răspuns. Corrine mi-a trimis o scrisoare de iertare. Poate a fost sinceră — dar există greşeli care schimbă pentru totdeauna modul în care priveşti pe cineva.

Nu regret decizia. Nu a fost despre cine păşea primul, ci despre cine era dispus să lase pe alţii