zâmbit.
— Exact.
— Marisol, poți veni puțin?
Zâmbetul Valeriei dispăru.
Marisol intră.
În urma ei veni Elvira.
Apoi administratorul casei.
Alexandru puse un dosar gros pe masă.
— Ce-i asta? întrebă Valeria.
— Orele suplimentare ale lui Marisol.
Tăcere.
— Nu înțeleg.
— Ba cred că înțelegi.
Scoase următoarea foaie.
— Aceștia sunt banii pe care i-am plătit pentru acele ore.
Alta.
— Iar aceștia sunt banii care nu au ajuns niciodată la ea.
Tatăl Valeriei se încruntă.
— Valeria?
— Este o neînțelegere.
Alexandru scoase broșurile căminelor.
Le puse deasupra documentelor.
— Și astea?
Valeria se uită la Elvira.
